Prinsa in mreje ma simt de la o vreme,
Nu este o visare si incep a ma teme,
Nu stiu de sa fiu trista sau poate sa zambesc,
Caci stranie-i iubirea ce astazi o traiesc.
Si regasesc in tine tot ceea ce iubesc,
Si-n aceeasi masura esti tot ce nu-mi doresc.
Prea multe intrebari, dar fara de raspuns,
Caci totul se rezuma la un singur impuls.
Toti au in viata-o Karen, o vei gasi pe-a ta,
Inec tristetea-n lacrimi, caci stiu, nu sunt eu ea,
Nu stiu de ce simt altfel, inima asta-mi spune,
Pentru tine in timp voi ramane...un nume.
Am incercat sa ma-nec intr-un pahar cu vin,
Am incercat sa schimb tot ce simt in venin,
Crezand ca urandu-te te-as iubi mai putin,
N-am reusit ! Si-am sfarsit si sticla de vin...
Batand la usi inchise, tarziu, in miez de noapte,
Sa te simt iar in mine, sa te simt iar aproape,
Sa te dezmierd incet, in brate sa ma tii,
Sa-mi spui ca eu sunt cea la care tu revii.
Tacerea e adanca, usa nu se clinteste,
Nici urma de-al tau zambet si nimeni nu vorbeste,
Scenariul e acelasi, doar filmu-i diferit,
Pentru toate exista inceput si sfarsit.
Si cum nu-mi este clar cand si de ce-a-nceput,
2 ani se fac aproape .. .vezi ?! ... timpul a trecut,
Intrebarea ramane ... oare se va sfarsi ?
Veni-va si momentul cand ne vom parasi ?
De se va intampla, un singur lucru-ti cer,
Nu-mi lua tot universul, lasa-mi luna din el,
Sa aibe ochii tai ... si zambetul ... as vrea,
Si voi fi fericita cand ma va striga ... mama!
